Este foarte important să cunoaşteţi despre metodele existente de studiere a unei limbi străine. Sunt câteva cauze care m-au făcut să va povestesc despre aceste metode. În primul rând eu consider că este necesar să le cunoaşteţi pe cele mai importante pentru a nu nimeri în „capcane”, adică diferite şcoli, cursuri şi profesori care folosesc metode absolut ineficiente. Va recomand să nu treceţi de acest articol. În plus, aş dori că fiecare dintre voi să devină un mic expert în metodele de studiere a limbilor, că să va demonstrez care este cea mai eficientă şi uşoară metodă şi care sunt avantajele ei faţă de celelalte.
1 Metodă gramatico-traductibilă.
Sunt absolut sigur că fiecare dintre voi s-a întâlnit cu această metodă, deoarece ea este adesea folosită în şcoli, licee şi universităţi, fiind cea mai cunoscută, veche şi totuşi cea mai ineficientă metodă.
Iată cum se petrece deobicei o lecţie după metodică gt.: La început profesorul va explică o regulă gramaticală scriind-o pe tablă, explcand în limba voastră natală (va amintiţi iubita voastră scola?). După o explicaţie lungă şi plictisitoare, profesorul va da să efectuaţi nişte exerciţii de felul: traducerea unei propoziţii din română în engleză(de ex.) sau să înscrieţi cuvîntul articulat în locul liber din propoziţie, folosind regulă studiată;. Aceată metodă nu are nimic în comun cu limba viu vorbită, limba naturală, cea care este folosită zilnic. Astfel pentru a spune ceva în limba studia, trebuie „să construiţi” propoziţia, folosind în tocmai regulele gramaticale. De multe ori chiar şi propoziţiile din manuale sunt absolut stupide şi nu au nimic comun cu realitatea din jur. Pentru lucru individual vi se spune să învăţaţi o lista de cuvinte, care n-au nimic în comun, doar cuvinte (în cel mai bun caz sun legae de tema pe care o studiaţi: casă, şcoală, odihnă...), pe care le uitaţi în totalitate peste cîteva zile. Toate greşelile voastre sunt aspru corectate, cea ce va face nesiguri pe sine şi va aduce un sentiment de discomfort (de ce nu mi se primeşte? Sunt oare atît de prost? - şi alte intebari de felul acesta), de aici apare şi lipsa motivaţiei de a mai învaţă.
Metodă „adâncirii” în mediul limbii .
La lecţiile predate după această metodă se foloseşte doar limba studiată. Practic, procesul însuşirii limbii se aseamănă cu cel prin care trec copii mici care se învaţă să vorbească- adică limba se învaţă intuitiv. Se ciitesc texte, se audiază şi se vorberbe- totul în limba străină. Gramatică se explică destul de succint, cu presupunerea că reulile gramaticale vor fi învăţate intuitiv. Este o metodă perfectă pentru cei care doresc să-şi perfecţioneze cunoştinţele, dar e foarte neeficientă pentru icepatori, deoarece când nu înţelegeţi nimic apare sentimentul că nu puteţi şi nu sunteţi în stare, de aici şi lipsa motivaţiei.
Metodă „mută”
Pare ciudată denumirea , cum adică „mută” ? – să înveţi limba în linişte?
Lecţia se petrece cam aşa: Profesorul aduce anumite obiecte, ia un obiect, îl denumeşte, de exp. : profesorul scoate un pix şi spune „pencil” şi toţi elevii repetă cuvântul după el , iar după acea fiecare elev în parte repetă cuvîntul. După ce s-au denumit toate obietele, ele sunt amestecate şi fiecare student scoate câte un obiect şi îl denumeşte( o lecţie întradevăr ciudată). Din fericre sunt foate rare cursurile care se conducă după acest model dar e util să ştiţi că semenea metodă există.
Metodă „grupului”.
Lecţia: toţi studenţii se aşează într-un cerc şi vorbesc între ei( dacă nu ştiu un cuvât îl spun în limba maternă), iar profesorul ascultă ce vorbesc şi înscrie cuvintele de care elevii au nevoie şi cîteva cuvinte care ar fi utile, cateoda el insrie şi greşelile. Peste 10-20 minute el generalizează toată informaţia, traduce cuvintele şi explică greşelile. Cuvintele şi expresiile noi se insriu pe nişte cartele( pe o pătre cuvântul necunoscut, pe altă parte traducerea) şi studenţii le studiază de sinestatator, scoţând la întâmplare orice cartelă şi încearcă să-şi amintească cuvântul. La lecţia următore se discuta aceiaşi tema dar deja cu cuvintele noi.
Avantaje: 1 Se foloseşte limba vie şi naturală,
2Metodă cartelelor este foarte eficientă( despre ea va voi poveşti în alt capitol).
Dezavantaje: Apare totuşi o întrebare- nu e oare mai uşor să te duci într-un pub sau în alte locuri unde se întâlnesc vorbitorii limbii pe care o studiaţi şi să conversezi cu ei? În plus dacă cunoasti persoane care cunosc limba şi care ar putea să va ajute şi să va corecteze(forţe mult poate să va ajute Internetul), nu ve-ţi avea nevoie de aceste lecţii.
Metodă Sugestopeidiei, a fost inventată de psihologul bulgar Gheorghe Lazanov, metodă, la baza cărei stau muzică, relaxarea şi mediatatia pentru a pune în funcţie rezervele de memorie a creierului uman. El consideră că lexicul şi gramatică intră în subconştient şi totul se memorează cu mult mai uşor. Studenţii se aşează în fotolii moi şi audiază cu ochii închişi dialogul sau textul citit de profesor şi muzică( profesorul îşi schimbă intonaţia în dependenţă de melodie).
Avantajele:
1) Se folosesc dialodurile, limba vie şi jocurile de rol. Această face studierea limbii firească şi naturală.
Dezavantaje:
1) Se acordă foarte puţină atenţie gramaticii şi pronunţării.
2) De obicei asemenea cursuri sunt intensive şi de scurtă durata.
Se memoreza uşor vocabularul dar lipseşte sistemul( cu alte cuvinte cunoştinţele primite de la asemenea lecţii vor fi cu încurcate şi incoerente). Aşa tip de studiere este foarte folositor pentru cei care doresc să înveţe în scurt timp minimul de cuvinte pentru o calatie în străinătate unde ei v-or putea să studieze limba mai aprofundat.
Fireşte, această metodă nu pate fi folosită pentru a învaţă independent limba. La fel şi factorul muzicii şi al relaxaţiei nu a fost dovedit vreodată ştiinţific.
Metodă Comunicativă- se consideră a fi cea mai modernă şi inovatoare metodă. Majoritatea manualilor de limba străină pe care le puteţi găsi în magazinele de cărţi sunt bazate pe această metodă. Lecţia se petrece în mare parte în limba română. Se folosesc pe larg dialogurile, jocurile de rol şi alte exerciţii comunicative (ex: citiţi textul şi comentat-îl sau ce-aţi aflat nou în acest text). Studierea este bazată în primul rând pe vorbire, dar se dezvoltă mult şi scrisul şi cititul. Totuşi nu este cea mai bună metodă de studiere deoarece ea nu da efectul aşteptat dacă nu va aflaţi în ţară limbii studiate, deoarece aceste manuale au fost create anume pentru cei care se află în străinătate şi nu cunosc limba ţării. De acea în asemenea manuale sunt forţe puţine exerciţii (da, sunt comunicative, dar sunt insuficiente). Metodă se baza pe idea că studenţii fac câteva exerciţii comunicative şi ieşind din clasa repetă cele studiate deja în mediul real al limbii. În aşa caz, desigur- este o metodă foarte bună! Dar când va aflaţi în ţară voastră, şi deodată după lecţie vorbiţi în română, aşa metodă nu are nici un sens, doarece materia se memorează greu şi practic nu se repetă, iar progresul este foarte lent. În plus, adesea cei care au frecventat asemenea cursuri vorbesc cu o mulţime de greşeli de pronunţare şi gramaticale. Unicul avantaj pe care îl au acei care au studiat prin această metodă este lipsa de frică de a vorbi în limba străină.
Desigur, acest mod de studiere nu poate fi folosit pentru că să învăţaţi limba individual. În schimb sunt foarte efeciente metodele care folosesc elementele ( doar elementele!) metodei comunicative.
Metodă audio-lingvistică a unit în sine cele mai bune părţi ale celorlalte metode şi este unică potrivită pentru o studiere individuală. Ea nu poate fi folosită pe larg la cursri sau în şcoli deoarece acolo ea lucrează altfel, dar este foarte efectivă pentru a studia singur. Acest tip de studiere era foarte popular în anii 50-60, însă apoi a fost supus unei critici dure pentru că lecţiile în grup de multe ori era monotone şi plictisitoare. Dar nu uitaţi că noi vorbim de o studiere individuală şi atunci imaginea studierii se schimbă radical, căci cea ce e plictisitor în grup, poate fi foarte interesant când învăţaţi singuri. Puţin probabil că ve-ţi găsi un curs care s-ar conduce după această metodă.
Gramatică se studiază prin modele, fără explicaţii. Se dau propoziţii care conţin o anumită regulă gramaticală şi ea se înţelege după sensul propoziţiei, după context şi se memoreaz extrem de repede. Şi după aceia urmează cîteva exerciţii dinamice şi rapide, bazate pe vorbire, pentru a crea automatizarea regulei. Voi nu mai aveţi timp să traduceţi din română şi să construiţi propoziţia comform regulei, acesta se întâmplă automat, datorită faptului că suntei nevoit să să ganditiin limba pe care o studiaţi. Plusul principal al acestei metode este anume faptul că ea e bazată în mare parte pe vorbire. Amintiţi-va lecţiile voastre de la ore, la şcoală, liceu, universitate sau cursuri: cineva vorbeşte, voi ascultaţi. În cel mai bun caz ve-ţi vorbi la ora 5-10 minute.
Vocabularul se studiază în baza dialogurilor, textelor şi a audierii. Cuvintele se memorează în mod natural şi se alege lexicul limbii vorbite, acel care se foloseşte zi de zi. Toate acestea fac metodă metodă audio-lingvistică cea mai potrivită pentru o studiere independenţa. Deşi această metodă e puţin cunoscută, paradoxal, dar anume ea se foloseşte pentru pregătirea agenţilor de securitate, FBI şi CIA . tatea de utilizare a limbii scade, scad şi competenţele lingvistice .
1 Metodă gramatico-traductibilă.
Sunt absolut sigur că fiecare dintre voi s-a întâlnit cu această metodă, deoarece ea este adesea folosită în şcoli, licee şi universităţi, fiind cea mai cunoscută, veche şi totuşi cea mai ineficientă metodă.
Iată cum se petrece deobicei o lecţie după metodică gt.: La început profesorul va explică o regulă gramaticală scriind-o pe tablă, explcand în limba voastră natală (va amintiţi iubita voastră scola?). După o explicaţie lungă şi plictisitoare, profesorul va da să efectuaţi nişte exerciţii de felul: traducerea unei propoziţii din română în engleză(de ex.) sau să înscrieţi cuvîntul articulat în locul liber din propoziţie, folosind regulă studiată;. Aceată metodă nu are nimic în comun cu limba viu vorbită, limba naturală, cea care este folosită zilnic. Astfel pentru a spune ceva în limba studia, trebuie „să construiţi” propoziţia, folosind în tocmai regulele gramaticale. De multe ori chiar şi propoziţiile din manuale sunt absolut stupide şi nu au nimic comun cu realitatea din jur. Pentru lucru individual vi se spune să învăţaţi o lista de cuvinte, care n-au nimic în comun, doar cuvinte (în cel mai bun caz sun legae de tema pe care o studiaţi: casă, şcoală, odihnă...), pe care le uitaţi în totalitate peste cîteva zile. Toate greşelile voastre sunt aspru corectate, cea ce va face nesiguri pe sine şi va aduce un sentiment de discomfort (de ce nu mi se primeşte? Sunt oare atît de prost? - şi alte intebari de felul acesta), de aici apare şi lipsa motivaţiei de a mai învaţă.
Metodă „adâncirii” în mediul limbii .
La lecţiile predate după această metodă se foloseşte doar limba studiată. Practic, procesul însuşirii limbii se aseamănă cu cel prin care trec copii mici care se învaţă să vorbească- adică limba se învaţă intuitiv. Se ciitesc texte, se audiază şi se vorberbe- totul în limba străină. Gramatică se explică destul de succint, cu presupunerea că reulile gramaticale vor fi învăţate intuitiv. Este o metodă perfectă pentru cei care doresc să-şi perfecţioneze cunoştinţele, dar e foarte neeficientă pentru icepatori, deoarece când nu înţelegeţi nimic apare sentimentul că nu puteţi şi nu sunteţi în stare, de aici şi lipsa motivaţiei.
Metodă „mută”
Pare ciudată denumirea , cum adică „mută” ? – să înveţi limba în linişte?
Lecţia se petrece cam aşa: Profesorul aduce anumite obiecte, ia un obiect, îl denumeşte, de exp. : profesorul scoate un pix şi spune „pencil” şi toţi elevii repetă cuvântul după el , iar după acea fiecare elev în parte repetă cuvîntul. După ce s-au denumit toate obietele, ele sunt amestecate şi fiecare student scoate câte un obiect şi îl denumeşte( o lecţie întradevăr ciudată). Din fericre sunt foate rare cursurile care se conducă după acest model dar e util să ştiţi că semenea metodă există.
Metodă „grupului”.
Lecţia: toţi studenţii se aşează într-un cerc şi vorbesc între ei( dacă nu ştiu un cuvât îl spun în limba maternă), iar profesorul ascultă ce vorbesc şi înscrie cuvintele de care elevii au nevoie şi cîteva cuvinte care ar fi utile, cateoda el insrie şi greşelile. Peste 10-20 minute el generalizează toată informaţia, traduce cuvintele şi explică greşelile. Cuvintele şi expresiile noi se insriu pe nişte cartele( pe o pătre cuvântul necunoscut, pe altă parte traducerea) şi studenţii le studiază de sinestatator, scoţând la întâmplare orice cartelă şi încearcă să-şi amintească cuvântul. La lecţia următore se discuta aceiaşi tema dar deja cu cuvintele noi.
Avantaje: 1 Se foloseşte limba vie şi naturală,
2Metodă cartelelor este foarte eficientă( despre ea va voi poveşti în alt capitol).
Dezavantaje: Apare totuşi o întrebare- nu e oare mai uşor să te duci într-un pub sau în alte locuri unde se întâlnesc vorbitorii limbii pe care o studiaţi şi să conversezi cu ei? În plus dacă cunoasti persoane care cunosc limba şi care ar putea să va ajute şi să va corecteze(forţe mult poate să va ajute Internetul), nu ve-ţi avea nevoie de aceste lecţii.
Metodă Sugestopeidiei, a fost inventată de psihologul bulgar Gheorghe Lazanov, metodă, la baza cărei stau muzică, relaxarea şi mediatatia pentru a pune în funcţie rezervele de memorie a creierului uman. El consideră că lexicul şi gramatică intră în subconştient şi totul se memorează cu mult mai uşor. Studenţii se aşează în fotolii moi şi audiază cu ochii închişi dialogul sau textul citit de profesor şi muzică( profesorul îşi schimbă intonaţia în dependenţă de melodie).
Avantajele:
1) Se folosesc dialodurile, limba vie şi jocurile de rol. Această face studierea limbii firească şi naturală.
Dezavantaje:
1) Se acordă foarte puţină atenţie gramaticii şi pronunţării.
2) De obicei asemenea cursuri sunt intensive şi de scurtă durata.
Se memoreza uşor vocabularul dar lipseşte sistemul( cu alte cuvinte cunoştinţele primite de la asemenea lecţii vor fi cu încurcate şi incoerente). Aşa tip de studiere este foarte folositor pentru cei care doresc să înveţe în scurt timp minimul de cuvinte pentru o calatie în străinătate unde ei v-or putea să studieze limba mai aprofundat.
Fireşte, această metodă nu pate fi folosită pentru a învaţă independent limba. La fel şi factorul muzicii şi al relaxaţiei nu a fost dovedit vreodată ştiinţific.
Metodă Comunicativă- se consideră a fi cea mai modernă şi inovatoare metodă. Majoritatea manualilor de limba străină pe care le puteţi găsi în magazinele de cărţi sunt bazate pe această metodă. Lecţia se petrece în mare parte în limba română. Se folosesc pe larg dialogurile, jocurile de rol şi alte exerciţii comunicative (ex: citiţi textul şi comentat-îl sau ce-aţi aflat nou în acest text). Studierea este bazată în primul rând pe vorbire, dar se dezvoltă mult şi scrisul şi cititul. Totuşi nu este cea mai bună metodă de studiere deoarece ea nu da efectul aşteptat dacă nu va aflaţi în ţară limbii studiate, deoarece aceste manuale au fost create anume pentru cei care se află în străinătate şi nu cunosc limba ţării. De acea în asemenea manuale sunt forţe puţine exerciţii (da, sunt comunicative, dar sunt insuficiente). Metodă se baza pe idea că studenţii fac câteva exerciţii comunicative şi ieşind din clasa repetă cele studiate deja în mediul real al limbii. În aşa caz, desigur- este o metodă foarte bună! Dar când va aflaţi în ţară voastră, şi deodată după lecţie vorbiţi în română, aşa metodă nu are nici un sens, doarece materia se memorează greu şi practic nu se repetă, iar progresul este foarte lent. În plus, adesea cei care au frecventat asemenea cursuri vorbesc cu o mulţime de greşeli de pronunţare şi gramaticale. Unicul avantaj pe care îl au acei care au studiat prin această metodă este lipsa de frică de a vorbi în limba străină.
Desigur, acest mod de studiere nu poate fi folosit pentru că să învăţaţi limba individual. În schimb sunt foarte efeciente metodele care folosesc elementele ( doar elementele!) metodei comunicative.
Metodă audio-lingvistică a unit în sine cele mai bune părţi ale celorlalte metode şi este unică potrivită pentru o studiere individuală. Ea nu poate fi folosită pe larg la cursri sau în şcoli deoarece acolo ea lucrează altfel, dar este foarte efectivă pentru a studia singur. Acest tip de studiere era foarte popular în anii 50-60, însă apoi a fost supus unei critici dure pentru că lecţiile în grup de multe ori era monotone şi plictisitoare. Dar nu uitaţi că noi vorbim de o studiere individuală şi atunci imaginea studierii se schimbă radical, căci cea ce e plictisitor în grup, poate fi foarte interesant când învăţaţi singuri. Puţin probabil că ve-ţi găsi un curs care s-ar conduce după această metodă.
Gramatică se studiază prin modele, fără explicaţii. Se dau propoziţii care conţin o anumită regulă gramaticală şi ea se înţelege după sensul propoziţiei, după context şi se memoreaz extrem de repede. Şi după aceia urmează cîteva exerciţii dinamice şi rapide, bazate pe vorbire, pentru a crea automatizarea regulei. Voi nu mai aveţi timp să traduceţi din română şi să construiţi propoziţia comform regulei, acesta se întâmplă automat, datorită faptului că suntei nevoit să să ganditiin limba pe care o studiaţi. Plusul principal al acestei metode este anume faptul că ea e bazată în mare parte pe vorbire. Amintiţi-va lecţiile voastre de la ore, la şcoală, liceu, universitate sau cursuri: cineva vorbeşte, voi ascultaţi. În cel mai bun caz ve-ţi vorbi la ora 5-10 minute.
Vocabularul se studiază în baza dialogurilor, textelor şi a audierii. Cuvintele se memorează în mod natural şi se alege lexicul limbii vorbite, acel care se foloseşte zi de zi. Toate acestea fac metodă metodă audio-lingvistică cea mai potrivită pentru o studiere independenţa. Deşi această metodă e puţin cunoscută, paradoxal, dar anume ea se foloseşte pentru pregătirea agenţilor de securitate, FBI şi CIA . tatea de utilizare a limbii scade, scad şi competenţele lingvistice .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu